de Vasile GHINEA
Sâmbătă, 20 mai, ziua Sf. Mc. Talaleu; Sf. Cuv. Talasie; Sf. Lidia din Filipi, membrii Cenaclului literar-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat s-au întâlnit în sala de spectacole a sus numitei instituții, cu epigramiști din țară și din Republica Moldova, în a doua zi a Festivalului Național de Satiră și Umor „Ion I. Pavelescu” (Prima Ediție), organizat de Primăria Municipiului Râmnicu Sărat, în colaborare cu Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”, sub logosul Pe urmele lui Pavelescu, director festival dna Violeta Rafaela Predonescu și președinte festival dna Mirela Grigore, cea care a fost și moderatoarea evenimentului:
„Ne aflăm astăzi în a doua zi a Festivalului Național de Satiră și Umor „Ion I. Pavelescu”. Am încercat tot posibilul să-l inițiem și sperăm să-l menținem. În prima zi a festivalului a avut loc lansarea de carte „Închisoarea de la Râmnicu Sărat”, autor dl Marius Neculae, vernisaj – Expoziție de caricatură POLITIKUM a dlui Marian Avramescu prezent alături de noi. Astăzi vom continua cu lansarea de carte „EPIGRAME și EPITAFURI”, autor Ion I. Pavelescu, (ediție îngrijită de dna Victoria Măciucă) apoi avem pe dna Elis Râpeanu, doctor în epigramă, teoreticiana și îndrumătoarea epigramei românești, cu portrete ale unor personalități contemporane, după care îl avem pe dl Marian Avramescu cu expoziția de caricatură Portrete de epigramiști. Umorul este un panaceu care ne scoate din starea de relaxare în acțiunea unui festival. În spatele acestui festival este o echipă. O avem în sală pe dna Victoria Măciucă. Ion Pavelescu a lăsat Râmnicului Sărat o operă consistentă. Este o carte de referință. Epitafurile scrise de Ion Pavelescu sunt o parte de creație pe care noi o îmbrățișăm A crea în acest stil este o stare de cunoaștere. S-a născut în fostul județ Râmnicu Sărat, în localitatea Milcov, într-o familie de intelectuali. S-a îmbolnăvit grav, ceea ce a necesitat o îngrijire îndelungată la Paris. Se stinge din viață în 1924. Octavian Moșescu a fost cel care a scos la lumină această personalitate. Oamenii de cultură au datoria de a scoate la lumină valorile acestui ținut. Este o obligație morală. O rog pe dna Victoria Măciucă să ne spună câteva lucruri despre ”
Victoria Măciucă: Am adus reeditarea ediției din 1925 sub îngrijirea lui Octavian Moșescu care a fost un animator al vieții culturale a Râmnicului Sărat. Octavian Moșescu a fost între 1921-1926 președintele Societății Academice România Jună de la Viena. În 1925 întocmește cartea semicentenarului acestei societăți, având o prefață semnată de Regina Maria. În paginile acestei publicații mai semnează: Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Camil Petrescu, George Topârceanu, Panait Istrati, Jean Bart, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu, Ion Pilat, Ionel Teodoreanu, Ioan Slavici și alții. Am considerat să aducem din nou în atenția publicului epigramele și epitafurile celui care a fost Ion I. Pavelescu. În 1976 Octavian Moșescu a scos cartea Epigramiști râmniceni. Am avut ocazia să-l cunosc pe George Corbu. Vă așteptăm în fiecare an. Sper să ne revedem.
Mirela Grigore: Datorită deschiderii a unei echipe a fost posibilă apariția acestei cărți. Față de Cincinat, Ion era o fire blândă, un fairplay a unui om cumpătat. Creația epigramatică trebuie să aibă fairplay, nu atac la persoană. Noi oamenii epigramiști suntem oameni verticali. Este frumos să dorești să aduci armonie, să te faci înțeles, să ai oamenii aproape. Am încercat prin această carte să păstrăm patina timpului. Au fost discuții pentru coperte și poză, și am găsit cu dl Marian Avramescu de la ceea ce deținea dna Victoria Măciucă. Știți despre ce este vorba, vă las să savurați și aștept părerile dumneavoastră într-un mod constructiv Vă mulțumesc!”
Victoria Măciucă: „Nu se cunoaște mormântul lui Ion I. Pavelescu și poate vom reuși să aflăm unde se află.”
Mirela Grigore: „Discutând cu dna Elis Râpeanu mi-a spus că mormântul se află la Râmnicu Sărat. Nu avem nicio urmă să ateste acest lucru. Binevenită ideea de a căuta împreună. Pe urmele lui Ion I. Pavelescu, noi care am pus bazele acestui festival ne transformăm în detectivi să aflăm cât mai multe despre personalitatea lui. Mulțumesc mult! Să o sărbătorim pe o doamnă, cu o bogată operă, dna Elis Râpeanu „- teoreticiana și îndrumătoarea epigramei românești”. E greu să exprimi pentru o cuvântare de câteva minute meritele acestei personalități, om de largă cultură umanistă, în domeniul literar românesc și, mai ales, în aria epigramei. De patru decenii ,,ține în spinare”, cum îi place să spună, scrierea epigramei românești. În 1983 a prezentat, în cadrul Clubului Epigramiștilor ,,Cincinat Pavelescu”, primul referat intitulat ,,Umorul și epigrama”, apreciat de președintele Mircea Trifu ,,Cea mai reușită lucrare în domeniu”, îndemnând-o pe autoare să își reia doctoratul abandonat în 1978 cu noua temă privind Epigrama. Mircea Trifu a condus aproape un sfert de secol nu numai pe epigramiști, ci și epigrama.
Elis Râpeanu, după așteptări de doi ani să i se aprobe tema, se înscrie la doctorat, reușește să treacă prin cele trei referate și cele trei examene parțiale, lucrează neîntrerupt la teză mai mulți ani și în 1999 își ia doctoratul cu nota 10, conducător științific fiind profesorul universitar Ștefan Cazimir. Teza a avut 300 de pagini, tratând istoria universală a epigramei, epigrama în diverse literaturi europene (franceză, italiană, spaniolă, engleză, rusă), începuturile și dezvoltarea epigramei românești, subliniind influențele culturii europene – în special a celei franceze -, care au găsit aici germenii epigramei populare, scoțând în relief meritul revistelor de umor în impunerea acestei specii literare în literatura română. A evidențiat progresul acestui gen de scriere, referindu-se la contribuția primilor epigramiști, a realizat trei micromonografii – Ion Ionescu Quintus, Cincinat Pavelescu și Al. O. Teodoreanu – Păstorel. La cele 300 de pagini adăugând studii privind structura epigramei, individualitatea epigramei față de poezie, sintaxa epigramei, rolul metaforei în epigramă etc., studii care au extins teza și în 2001 publică la editura ,,Dealul melcilor” din Brașov volumul Epigrama în literatura română de 592 de pagini. Deține primul doctorat cu teza ,,Epigrama” din țară și din lume, după cum subliniază, în scris, profesorul Ștefan Cazimir. Acest lucru este atestat și de diploma din partea ,,Asociației Naționale a Femeilor cu diplomă universitară din România”. Există un contestatar al acestui primat, dovedit și de președintele U.E.R., domnul George Corbu, care n-a luat nicio măsură pentru a combate minciuna izvorâtă curios din partea unui inginer invidios care a negat că Elis Râpeanu este primul doctor în epigramistică în nenumărate locuri: pe internet, în reviste, în volum personal.
Dna Elis Râpeanu a primit corespondență pentru cărțile trimise de la multe instituții și personalități, din partea președintelui României Klaus Iohannis, a domnului Mihai Răzvan Ungureanu (Serviciul de informații externe), ÎPS Patriarh Teoctist, ÎPS Patriarh Daniel ș.a.m.d.
Universul preocupărilor și operelor publicate de dna Elis Râpeanu este mult mai larg, a publicat 66 de volume, dintre care 44 cu creații personale și 22 de antologii, culegeri de epigrame și creației umoristice: poezii, critică literară, epigrame (traduse și în franceză), aforisme (în cinci limbi), fiind cuprinsă, ca autoare, și în antologia de aforisme apărută la Torino alături de Grigore Vieru, Valeriu Butulescu, Efim Tarlapan, Nicolae Petrescu-Redi, Vasile Ghica și așa mai departe, un roman, monografii ale unor mari personalități ale culturii și literaturii, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Tudor Gheorghe, Angela Bucui, Alexandru Jula și așa mai departe. Să nu uităm că aforismul se înrudește cu epigrama.
Cum pe noi ne interesează în mod special contribuția sa la epigrama românească, mai ales la scrierea ei, la structura care, după părerea domniei sale, implică respectarea a trei condiții ,,necesare și suficiente”: prozodie corectă, mecanism epigramatic și poantă. La acestea se poate adăuga subiectul atractiv, care interesează, aspectul care atrage atenția din viața omului și a societății.
Subliniem următoarele realizări în domeniul care constituie cea mai valoroasă și până în prezent singurele realizări în istoria și îndrumarea autorilor pentru scrierea corectă, reușită a epigramei: Epigrama în literatura română, deja amintită, Epigrama – un strănut literar, 2013 (417 p), Nemuritorii și epigrama, omagiu Academiei Române la 150 de ani în serviciul națiunii, 2016 (646 p), în care demonstrează prețuire ,,Nemuritorilor” (academicienilor) față de epigrama – epigramă, aducând mulțumiri acestor înalți reprezentanți ai culturii și științei românești care nu uită că din literatura română face parte și epigrama. Volumul amplu cuprinde portretele multor academicieni, autori de epigramă, critici literari a epigramei sau luați în vârful săgeții epigramatice. Alături de aceste personalități eminente, sunt pagini remarcabile scrise despre epigramă de personalități care prețuiesc această ,,domnișoară buclucașă” a literaturii, cum îi spune dna Elis Râpeanu.
– 14 volume/ volumașe – oglindă a Concursului Național ,,Mircea Trifu”, inițiat în 2014, primul și singurul concurs dedicat nemuritorului președinte al Uniunii noastre, ale cărui baze, ca nume (pentru ceea ce există foarte dinainte), au fost puse în 1990 la Brăila. Concursul a fost susținut cu mijloacele proprii, premiile editarea volumelor pentru fiecare ediție, critica și îndrumarea privind epigramele primite la concurs. Volumele cuprind pe toți participanții, cu motto și separat cu nume: epigramele premiate, epigramele demne de a fi publicate (ca să nu se repete la alt concurs) și poate cel mai important lucru – critica, îndrumarea și sugestia pentru epigramele nereușite, dar nu lipsite de tentă epigramatică, fără să dea numele autorului, ci mottoul, ca să nu jignească pe nimeni, cum procedează cu aere de superioritate un inginer considerat hair-stylistul epigramei, care, de multe ori, n-o aranjează, ci o ciufulește.
Aceste îndrumări i-a ajutat mult pe cei antrenați pe tărâmul epigramei, care au totuși chemare pentru această specie literară, să își ascută condeiul și să își îmbunătățească scrierile, devenind epigramiști.
Dna Elis Râpeanu și-a pus pregătirea, chiar existența în slujba epigramei, realizând și volume valoroase în domeniu. Cel mai recent se intitulează ,Epigrame aforistice și madrigaluri, (nu-i place pluralul madrigale, mai ales, spune dumneaei, că în muzică nu se prea folosește termenul), 2022 (304 p), din care academicianul Mihai Cimpoi a spus la întâlnirea eminescologilor de la Chișinău (1 septembrie 2022) că e o adevărată reușită, care atestă faptul că în această perioadă această epigramistă este de fapt cel mai bun epigramist. Amintim și faptul că dna Elis Râpeanu a participat la acest congres internațional al eminescologilor cu volumul Eminescu și credința sa ortodoxă, cu care a obținut diplome și medalii.
Multe se mai pot spune, dar din cele enunțate înțelegeți valoarea de excepție, contribuția la critica literară a epigramei, precum și la îndrumarea ei cu pricepere și pregătire în domeniu a dnei Elis Râpeanu. O felicităm și atestăm aceste merite pe care numai dumneaei a onorat, cu prisosință, și cu mulțumiri din partea celor îndrumați.
Merită subliniat încă un merit al acestei slujitoare a epigramei: a realizat și publicat volume care evidențiază contribuția multor profesii la înflorirea acestei scrieri care astăzi se practică numai la români: Ingineri în familia epigramiștilor, (2001), În radarul epigramei: Poliția, Jandarmeria, Pompierii, (2005), ,Dicționarul medicilor epigramiști, (2006), ,Juriștii și epigrama, (2021).
A fost apreciată de mari personalități care au scris articole elogioase sau prefețe:
academicianul Mihai Cimpoi, academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici, Radu Cârneci, Romulus Vulpescu, Mircea Micu, Aureliu Goci, Fănuș Neagu ș.a.
Ca prozatoare a închinat lucrări reprezentanților bisericii: Arhimandritul Grigore Băbuș, ÎPS Patriarh Teoctist, neobositul părinte Galeriu, Gala Galaction și Valea Călugărească. Să-i dorim sănătate și s-o aplaudăm din tot sufletul!”
Elis Râpeanu: „Vă mulțumesc frumos! Mă plec în fața dumneavoastră, cei aflați astăzi aici, pentru aprecierea mea la contribuția epigramei românești. Atmosfera din Clubul Cincinat Pavelescu, condus de Mircea Trifu, avea atitudine pentru oamenii care cunoșteau epigrama. Un cadru universitar duce o altă viață. Pe vremea mea trebuia activitate științifică. Am scris foarte mult, am citit foarte mult. A trebuit să întorc limba română pe toate părțile să pot preda epigrama studenților: ritm, rimă prozodie perfectă, mecanismul epigramatic și explozia poantei. Epigrama trebuie să incite spiritul. Astăzi s-a extins foarte mult epigrama și a scăzut valoarea ei. Femeile sunt la fel de istețe ca bărbații, că nu au mușchi, constat astăzi, la această întâlnire. Acum 83 de ani și jumătate m-am născut și am ajuns să constat că epigrama este o comunicare între autor și cititor. În genul liric se vede participarea autorului, un dialog monologat între autor și cititor, o atitudine interioară. Este un merit extraordinar a acestei epigramiste, această profesoară. Știu, că în ceea ce privește epigrama, n-am trăit degeaba. Se va dezvolta aforismul și epigrama aforistică. Urez succes acestui unic festival și să fiți atenți ce dați la tipar. Să dea Dumnezeu să ne mai întâlnim!”
Mirela Grigore: „Vă mulțumesc că suntem contemporani. Încercăm să facem un lucru bun pentru epigramă și să promovăm talentul. Când am cunoscut-o pe dna Elis, am știut că trebuie să fiu exigentă la promovarea epigramei.”
Victor Bivolu : „Sunt un modest epigramist, coleg al dnei Grigore. Sunt fericit că sunt la acest eveniment. Pe harta României Mari a explodat un eveniment. O femeie a pus în acțiune o activitate, cu dragoste pentru acest gen, un festival. Le doresc sănătate!”
„Sunt Ecaterina Chifu, membră a Cenaclului Alexandru Sihleanu al acestei instituții. Bine ați venit, dna Elis la Râmnicu Sărat! Mă uit și văd afișul Festivalului Național de Satiră și Umor „Ion I. Pavelescu”. Trebuie să schimbăm prin acest act cultural, că tot ce este românesc, nu piere!!
Au fost adresate dnei Elis Râpeanu epigrame și felicitări pentru întreaga activitate de cei prezenți la acest festival, nu foarte mulți, fiind prima ediție, și urări de multă sănătate la cei 83 de ani.
Mirela Grigore: „Invit pe omul pe care m-am sprijinit de la începutul acestui festival, dl Marian Avramescu. E pus un punct și o linie! Trebuie să ai oameni cu care să poți colabora, carte, afiș, la creația personală (două expoziții de caricatură – Politikum de la Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” și cea de la intrarea în Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu”- Portrete de epigramiști). Mi se pare admirabil că acest artist-caricaturist poate să facă față schimbărilor de tot felul. Este o onoare că se află aici, alături de noi.”
Marian Avramescu: „Sunt foarte mândru să vă cunosc distinsă dnă Elis Râpeanu. Mă gândesc că dna Mirela Grigore a vorbit foarte frumos. Vin din caricatura politică, totul se repetă. La intrare este expoziția pe care, vă rog să vă opriți, să o vedeți.”
Mirela Grigore: „Nu este un lucru la îndemâna oricui, este maestrul prea modest. În tehnica caricaturii să reușească, cel aflat în fața creatorului să se recunoască. O muncă de creație titanică. L-am cunoscut și pe artistul, și pe colegul care a fost alături de noi în această acțiune. Să-l aplaudăm! Am să vă invit să vedeți expoziția și să primiți o mapă cu EPIGRAME și EPITAFURI. Este uimitor că am reușit să ducem acest proiect la o realitate, acela de a găsi un culoar al promovării calității.”
Sâmbătă, 27 mai, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu va fi dna Floarea Frățilă. Vă așteptăm, cu drag!