Sâmbătă, 29 octombrie, ziua Sf. M. Mc. Anastasia Romana; Sf. Cuv. Avramie și Maria, nepoata sa, ședința Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam Matincă Costea.
„(Epigramele Săptămânii; Tema: educație) O educație aleasă/ Cu cei șapte ani de acasă,/ S-a întors cu dosul lumea,/ Se vinde-n aur, nesimțirea!// Nimeni nu mai dă în ham,/ Se face prea mult tam-tam!/ Numai vorbe duse-n vânt/ Generație ce-si spune „Zât”.// Fain bărbat îi domnuʼ Dragu/ La cravată și la țol,/ Iar puștiul precum îi fraguʼ,/ Dar să știți, îi….Dragu gol.” (Dumitru Hangu, prin internet)
„(Hoțul prins) Soața strigă:- Săriți, hoțul/ Mi-a prădat la ușă soțul!/ Dar l-au dibuit nepoții/ De striga chiar hoțul:- Hoții! (Populară) Drag mi-a fost pe lumea asta/ Calul, pușca și nevasta!/ (Calul tău, pușca lui Gică/ Și nevasta lui Costică!) (Vorbe) – Tot așa-i bre, nea Ilie,/ Nelu face pușcărie?/ Dar Ilie gură rea:/ – Nu o face, stă în ea!” (Nicu Alecu, Murgești, grupul de epigramiști Alexandru Sihleanu, prin internet).
„(Scumpiri de toamnă) Toamna se scutură frunza,/ Se scumpește rău și brânza,/ Faptul cel mai concludent/ E factura la curent. (Criza tot bate la ușă) Boboci n-am de numărat/ Fiindcă uliul i-a luat,/ Porcii de pest-au murit,/ Pensia n-a mai crescuit.” (Safta Leaută, prin telefon, cu drag de la Năvodari)
Dl Nicolae Constantinescu a lecturat din volumul Epigrame, Editgraph, 2020, autor Smarandache Agheană: (Unor popi) Se știe că, la noi, bunăoară,/ Cea mai bună meserie,/ E de popă, vedeți bine,/ Unul n-a plecat din țară. (Unor aleși) Aleșii strigau în plen:/ „Promitem marea cu sarea”./ După ce-a trecut votarea -/ Frecție la picior de lemn. (Lui K. I.) –Străinule ce ne urăști,/ În timpul ce ți-a mai rămas,/ Fă pași mărunți către Sibiu,/ Cum ziceai, tu „pas cu pas”! A continuat cu monologul Vreau să cunoști adevărul din volumul Înțepături utile, Ed. Rafet, 2017, autor Matincă Costea: „Cel ce-o faci pe știutorul/ Vreau să cunoști adevărul/ Dacă-nțep ca un arici/ Unii spun că-s măscărici…/ Confundă probabil scena/ Cu circul, deci cu arena./ Adevărul, mă-ntreb, bre:/ Unde e?// Unii rostesc adevărul/ Că Adam a furat mărul,/ Spun că Eva-i vinovată/ Că, dacă nu-l îndemna,/ Nu fura!// Când interpretezi cuplete/ Monologuri sau scenete/ Unii râd, se-muză tare/ Alții privesc cu-ncruntare/ Sau flecăresc pe la bar:/ Ăla e un panglicar,/ Se crede mare actor,/ Dar e clovn, un impostor!/ Adevărul, mă-ntreb, bre:/ Unde e?// Eu îmi ridic pălăria/ Are haz și clovneria/ Că la circ, după cum știi,/ Vin și foarte mulți copii./ Aceștia își cunosc rostul,/ Râd când tu o faci pe prostul./ Măi negativist, …mă iartă,/ Și clovneria-i o artă!/ Dar sunt genuri separate/ Tu poate nu știi Istrate,/ Deci, puneți lacăt la gură,/ Bârfitor de anvergură/ Ce mă privești cu dispreț,/ Fii isteț!
A urmat lectorul de serviciu, dl Firudo Kokoku, cu un grupaj de poezii. Vă ofer lectura: „(Sărutul infinitului) Lutul este totul/ Totul este iubire/ Ca sculptorul și plugul/ Ca plugul/ Și brazda/ Ca brazda și pământul/ Ca pământul/ Și bobul/ Bobul cu pâinea/ Pâinea cu/ Omul (creatorul)/ Omul cu tractorul/ Tractorul cu/ Plugul/ Plugul cu brazda/ Brazda cu bobul/ Bobul cu tăcerea/ Tăcerea cu/ Infinitul/ Infinitul cu lutul/ Lutul … (Poarte sărutului) Pluta se scufundă și/ Ața se extinde/ Ce pace e pe ghiol/ Că briza-n plop/ Se agață iar/ Apa îmbracă țărmul/ În albele valuri/ Lebedele dansează/ În sclipiri de aștri/ Peștii își frământă zalele/ Jupâni în lumea lor/ O barză rămâne la pozat/ Într-un picior adormitor/ O broască plonjează/ Iar apa vibrează Zbughește un bondar/ Și-o frunză lin se-nalță/ Se adună în undiță/ Poveștile de seară/ Sub stufărișul/ Ce-și leagănă/ Coloana fără de sfârșit. (Sculptorul pâinii) Vestigii de lut/ Și de sudoare/ Osteneala ta e/ Sculptată în pâine/ În spicele coapte/ Ce luminează în/ Noapte/ Tu ești nădejdea/ Vie/ A clipei următoare/ Dăinuiești neobosit/ Între arat și semănat/ Ți-s brațele de viață/ Sculpturale/ Ești trubadurul/ Spicelor de grâu/ Și boabele îți curg/ Din palme/ Lutul îmblânzit/ Îl porți la brâu/ În clipele/ De-alint/ Și pe furtună. (Frunziș rumen) Să fiu pururea/ Drumeț,/ Printre fluturii/ În hore,/ Toamnei să-i cânt/ De dor,/ Dintr-un fluieraș/ De tei,/ Frumoasei să-i/ Fac mărgele/ Din flori de/ Gălbenele,/ Să văd viespea/ Cum mai zboară,/ Când calc iarba/ Surioară,/ Ca un haiduc/ Horind cu dorul,/ Izvorul să-mi/ Gâdile piciorul/ Să hoinăresc/ Precum făceam/ Pe plaiul râmnicean. (Crângul ursului) În crângul/ Fremătător,/ Ca un bârlog/ De ursitoare,/ Și puțuri/ Tremurătoare,/ Se strâng multe/ Cerbișoare,/ Sub ochiri/ Răscolitoare/ Șuieră corn/ De vânătoare,/ Peste coastele/ Hoinare,/ Fug buimăcite/ Căprioare,/ În crângul/ Foșnitor,/ În hăul/ Nimicitor,/ Piere cornul/ De vânat,/ Și se-ntorc/ Iar ciutele. (Plugar – (Tractorist) artist) Tractorist fiind/ Câmpii cutreieram/ Iar brațul drept/ Pe cap îl ridicam/ Să văd cum/ Brazda cade-ncetișor/ Un freamăt lin/ Trecea în brazdă/ Și ca o coloană/ Fără de sfârșit/ Plugul sculpta/ În urma sa/ Astfel ades/ Eu zile întregi/ Sculptam/ Și infinitul/ În bob se întrupa.”
Empiric și cognitiv se împletesc în intuiție și imaginație aducând în prim plan capacitatea dlui Firudo Kokoku de a crea imagini din cuvinte. Materialul de astăzi este încă o dovadă că autorul poate crea texte interesante. Mai multă aplecare pe această… „jertfă” din cuvinte și îl așteptăm mai des în prim planul ședințelor de cenaclu.
Felicitări!
„Ca de fiecare dată, dl ing. ne uimește și ne încântă. Poeziile prezentate azi au legătură cu numele poetului sau cum spune el însușii, scriitor cu plugul. Poeziile sunt în stil modern, totuși mă încântă ce l-a determinat pe dl Firudo să povestească despre pâine, bobul de grâu, lut, el însușii sculptorul unor momente frumoase care l-au caracterizat pe moment pe el și creația sa. Văd totuși o legătură între poezii, cu acest mod de obținere a pâinii de către sculptorul numit de autor sculptorul pâinii. În poeziile prezentate se întâlnesc expresii plăcute urechii. Tot ce am auzit îmi face plăcere.
Felicitări, dle scriitor cu plugul!” (Mihai Doina)
„Lectorul de astăzi ne-a prezentat o serie de versuri din care ne dăm seama de atracția acestuia pentru natură. Predomină, în mod special, tematica agricolă. Cuvintele de bază utilizate în vocabularul autorului sunt: plugul, brazda, pământul, grâul, pâinea, bobul și lutul. Toate acestea sunt puse în relație cu omul și cu existența. În poezia Sărutul infinitului, în primul vers autorul exclamă că „lutul este totul”, o referire la momentul genezei umane. Lutul este substanța de bază în multe dintre mitologiile lumii. Mi-a plăcut, în mod special, „mottoul narativ” și-l sfătuiesc să realizeze un mic volum cu întâmplări hazlii. Îl așteptăm pe autor cu noi creații relevante.” (Cristi Rusin)
„Lectorul de azi m-a surprins plăcut prin creația sa poetică dovedind sensibilitate, spirit de observație, trăire intensă, vibrație interioară la elementele naturii înconjurătoare. Poeziile cuprind o filozofie de viață în care omul e înfrățit cu natura. În preajma sa sunt personificate populațiile bălții participând împreună la un ritual al naturii de preamărire a vieții: lebedele, broscuțele, gâzele. Versurile prezintă o mare putere de sugestie fiind adesea metafore descriptive. Mi-a plăcut în mod deosebit: Scriitor cu plugul și Sculptorul pâinii. Îi doresc lectorului de astăzi să continue să scrie poezie încununată de succes.” (Georgeta Iuga)
„Și mie îmi place lectura de astăzi a autorului, dl Firudo, într-un fel pentru că este țăranul hâtru de altădată pe care mulți nu l-au băgat în seamă deoarece el avea o înțelepciune particulară. Memoria autorului de astăzi este legată de viața de zi cu zi, iar în conștiința d-lui predomină această înțelepciune a țăranului legat de împrejurări, de situații pe care le evocă în aceste versuri. Îi doresc să fie la fel cum a fost întotdeauna.” (Valeria Popa)
„Poetul este un sculptor în cuvinte. Fiecare este artist în meseria sa. Totul se face cu iubire de tot ce ne-nconjoară. Poetul are pâinea cea de toate zilele oferindu-ne prin poeziile sale o felie din ceea ce reprezintă opera sa. Mi-a plăcut povestea cu visul. Îl felicit și îl îndemn să continue. Adaug o poezie personală: (Sculptor în cuvinte) Printre brazde strălucesc/ Cuvintele parcă grăiesc/ Ca mărgelele în șirag/ Fluturii în hore cu drag/ Când cuvintele sculptează/ Savurează poezia/ Alungând monotonia. Și o epigramă: (Origine) Azi maestrul iar ne scrie/ Poveste și poezie/ Strălucesc o veșnicie,/ I se trage din chelie.” (Nicolae Constantinescu)
„Mi-a plăcut materialul prezentat de dl Firudo Kokoku. Tot materialul a fost în legătură cu mediul rural. Poeziile sunt foarte frumoase, ceea ce reprezintă și umor: „În crângul/ Foșnitor,/ În hăul/ Nimicitor,/ Piere cornul/ De vânat/ Și se-ntorc/ Iar ciutele.” Mi-a plăcut prezentarea d-lui.” (Floarea Frățilă)
Sâmbătă, 05 noiembrie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi dl Mihai Doina. Vă așteptăm, cu drag!