HAZ DE NECAZ

Sâmbătă, 04 februarie, ziua Sf. Cuv. Isidor Pelusiotul; Sf. Sfințit Mc. Avramie, ședința Cenaclului literar-artistic Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat, cu momentul in memoriam Matincă Costea.

„(Țara Luanei) În țara Luanei am să cer/ Azil politic și mă-nclin/ Cât Luana-i regină, premier,/ Guvern în totalitate feminin! (Cuplări teatrale) Roluri multe cu bărbatuʼ,/ Pleacă unuʼ, vine altuʼ,/ Joacă un rol și roluʼ este,/ Un alt el, altă poveste!” (Dumitru Hangu)

„(Mirele gelos) Nu-mi urați casă de piatră!/ Vreau să aud câinii când latră!/ Să-mi urați casă din BCA,/ Ea să rămână doar a mea! (Telefonul mobil) Mi-e dor să port un dialog!/ Lumea nu mai stă de vorbă,/ Telefonu-i ca un drog/ Prezent și lângă bolul cu ciorbă.” (Safta Leaută, prin telefon, cu drag de la Năvodari)

„(Imnul de revelion) Deșteaptă-te române,/ Bea vin și hai la joc!/ Mai bea și ce rămâne/ Și culcă-te la loc! (Legile proprietății) – Codrule, codruțule,/ Ce mai faci drăguțule?/ – Stau cu frică să n-apară,/ Iar vreo lege funciară! (La Certeze) Sus la stână-i veselie,/ Au sosit mulți grandomani,/ Domni-s după pălărie,/ După fițe sunt ciobani!” (Nicu Alecu, Murgești, grupul de epigramiști Alexandru Sihleanu, prin internet)

Mihai Doina a lecturat un grupaj de epigrame semnate Marius Vlăsceanu, Buzău: (Veselie-n epigramă) Optimismul și voia bună/ În epigramă se adună,/ Iar când epigrama-i aplaudată/ Parc-ar merge și o vișinată! (Șocul mirelui) Flori mândre de trifoi,/ Mă-nsurai în zi de joi,/ Cu-o fată scumpă și creață…/ A doua zi văzui… că are și mustață! (Chestii complicate) Ca să fii senator sau deputat/ E necesar ca-n liceu să fi absentat;/ De facultate nu se pune vorba…/ La parlament se roade ciolanul, nu ciorba!

„(Pescarul lăudăros) Un pescar așa vestit,/ Nici că am mai întâlnit!/ Pește mare, adevărat,/ Dar de ce e ambalat? (Vânătorul fricos) La vânat este vestit/ Fiind mereu pregătit,/ Dar când ursuʼ îi iese în cale,/ Fuge cu pușca în spinare. (Moartea la horă-inspirată din piesa de teatru „Hai la horă” a dnei Aneta Țâru Pioară) Azi petrecerea-i în toi,/ Hai la horă lângă noi,/ Mireasa-i ca o floare,/ Dar cu coasa în spinare. (Nicolae Constantinescu)

A continuat lectorul de serviciu, dl Mihai Doina, cu un material întitulat Anecdote. Vă ofer lectura: „După audierea lecturilor și a conferințelor dlui drd Cristi Rusin și la îndemnul acestuia, am început să gândesc mai des să scriu și eu istorioare istorice. Neintenționând să-l imit, dar mai ales nestăpânind la fel de bine elementele istoriei precum dl Rusin, m-am orientat spre anecdotă, cu speranța să abordez o specie nouă pentru cenaclul nostru. Anecdota se înscrie în genul epic. Ea este o scurtă istorioară hazlie, cu un sfârșit neașteptat. (Consider că ea se potrivește stilului meu.) Dintr-o anecdotă aflăm mai multe informații despre un om decât dintr-un roman cu caracter biografic.

1 Cuvântările lui Ceaușescu. Dvs. cunoașteți, direct sau din mass-media, că N. Ceaușescu citea la ședințele de partid și la adunările populare discursuri kilometrice, de câte patru ore. Aceste texte erau gândite și scrise de pseudo-intelectuali salarizați foarte generos din bugetul statului. Din motive mereu neînțelese, însă putând fi explicate doar prin masonerie, marile democrații ale lumii, în frunte cu SUA, îi susțineau dictatura. Masoneria din SUA i-a trimis un mesaj, recomandându-i să limiteze textele la maximum două ore. Ca urmare, are loc o ședință urgentă la Consiliul de Stat. Ceaușescu le spune convocaților: „Terminați cu discursurile de patru ore! Îmi faceți cuvântări de numai două ore! Voi nu pierdeți nimic, pentru că dublez onorariile de pagină elaborată și redactată.” Proxima adunare populară are loc la Buzău. La tribună Ceaușescu citește un discurs… de patru ore. Ca în toate ocaziile: aceleași „aplauze furtunoase”, în picioare și aceleași „ovații sub comandă”. Urmează imediat o „ședință fulger”, cu fulgere și tunete! Ceaușescu se adresează ideologilor și doctrinarilor: „V-am spus să-mi faceți un discurs de două ore! Pentru ce ați nesocotit dispoziția de partid și ați făcut discursul tot de patru ore?” Ideologii și doctrinarii se scuză: „Noi ne-am conformat dispoziției dvs. Am făcut discursul de două ore, dar dvs. ați citit în continuare originalul și copia”.

2 Aplaudatorii din „Epoca de Aur”. Învățământul nu mai este ceva sfânt, cum e Religia. Școlile sunt transformate în instrumente de agitație și propagandă în serviciul și pentru gloria guvernanților. Tineretul nu mai este „viitorul națiunii și nădejdea noastră, a tuturor”. El a devenit prada politică a dictaturii comuniste care se consolidează pe degradarea oamenilor și mediocrizarea națiunii. În luna mai 1985, pe tot cuprinsul României s-a sărbătorit împlinirea primilor douăzeci de ani ziși „lumină” a dictaturii cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, zisă „Epoca de Aur” sau „Epoca Ceaușescu”. Intrăm, în una din zilele lunii mai 1985, într-o școală oarecare. În sala de sport sunt adunați, conform dispoziției de partid, toți elevii și profesorii școlii. Directoarea ține un discurs fluviu de preamărire a „Epocii Ceaușescu”. Ea îi felicită pe elevi pentru fericirea de a se fi născut, de a se dezvolta și de a trăi în această „minunată epocă”. Conform instrucțiunilor primite de la Județeana de Partid, directoarea cere elevilor să exprime ce cred ei că poate caracteriza „Epoca Ceaușescu” în istoria universală.

Elevul Ionescu P., din clasa a VIII-a A: „Epoca Ceaușescu a transformat România eminamente agrară în România eminamente industrială. Azi, după douăzeci de ani, întrecem SUA, Anglia și Germania în producția de oțel înnobilat!” Directoarea: Foarte bine, elev! Aplauze pentru România!

Eleva Popescu, din clasa a VI-a C: „Epoca Ceaușescu a izgonit întunericul și a adus lumină în mintea românilor. Azi, sub conducerea și după indicațiile genialilor noștri conducători, România este matca creației culturale în lume!”

Directoarea: Foarte bine, fetițo! Bravo!

Elevul Bulă, din clasă cu elevul Ionescu: „Ceea ce distinge și caracterizează, în istoria lumii, actuala „Epocă Ceaușescu” sunt labele de porc. Nu-i nevoie de documentare în arhive, căci zilnic le auzim la radio și le vedem la televizor. Labele de porc sunt mândria noastră!”

Directoarea: „Excelent! Excelent!” Ar fi dorit să spună…, dar îi încremenise limba!

3 Profeția pisicii. Egiptul antic a consacrat pisica drept animal sfânt. Pisica sălbatică are două variante: Felis silvestris (Europa) și Felis ochreata (Africa). Pisica domestică are cinci varietăți: comună, angora, siameză, chineză și birmaneză.

Ciuma făcea mari nenorociri în India. Boala se datora unui virus pe care îl transmitea un purice. Acest purice habita numai cu șobolanul mic negru de India. Comerțul dintre Egipt și India se făcea prin caravane de cămile. O dată cu mărfurile coborau de pe cămile acești mici șobolani de India, purtători de purici, iar puricii purtau virusul ciumei. Identificând șobolanul de India ca purtător de virus, egiptenii înconjurau cu pisici caravanele sosite cu mărfuri din India. În acest fel au apărat de ciumă, nu doar Egiptul, ci întreaga civilizație antică din bazinul mediteraneean. Dar pisica mai are o calitate. Ea se așează într-un spațiu (o cameră) acolo unde nu există curenți negativi!

Revin la anecdota a treia. Ne aflăm în ajunul celui de al doilea război mondial (3 sept. 1939 – 9 mai 1945). Locația: München, Bavaria, Germania. Cei trei mari ai Europei, la propunerea lui Chamberlain, se întâlnesc pentru discutarea evitării războiului și organizarea unei păci drepte în Europa. Cei trei mari sunt: Adolf Hitler (1889-1945), Benito Mussolini (1883-1945) și Arthur Neville Chamberlain (1869-1940). Discuții lungi, dar într-un final cad de acord pentru „primatul inteligenței”. Aceasta și numai aceasta să arate care este adevărul și să precizeze care plan să se aplice. Mai mult decât în toate domeniile vieții, în politică criteriul inteligenței este: „capacitatea de a convinge în loc de a constrânge și de a aduce pe ceilalți la cooperare constructivă”. Dar cum să fie recunoscută inteligența? Cum să se afle cine este cel mai inteligent dintre cei trei întruniți în ședință? Se convine a se recurge la un test, în uz diplomatic încă din antichitate și anume: care dintre cei trei mari va reuși să convingă o pisică să mănânce muștar! Cei trei se așează în jurul unei mese rotunde. Pe masă e așezată o pisică din rasa „maidanovici”. În fața ei e pus un borcan cu muștar, gata de servire. Începe operațiunea de dovedire a supremei inteligențe prin capacitatea de a convinge pisica să mănânce sau măcar să guste muștarul.

Adolf Hitler se ridică în picioare și cu ton solemn, grav, impunător, ostășesc (cum doriți) el zice: „Ascultă, doamnă pisică! Îți vorbește Führerul Reichului al III-lea! Bagă botul în borcan și înghite muștar! Executarea ordinului!” Pisica nu-i de acord. Întâi a fost mirată de vehemența (violența) ordinului, iar apoi a întors capul ca de la ceva dezagreabil.

Benito Mussolini: se ridică în picioare, își pune mâinile în șolduri, își umflă pieptul și declanșează discursul istoric: „Ascultă, tu, potaie! Îți vorbesc în numele Imperiului Roman, care nu poate fi refuzat și în numele poporului italian, care e dispus la evoluție. Mănâncă muștar și vei fi lăsată în pace!” Pisica s-a uitat curioasă la orator și a întors capul ca de la ceva inutil!

Chamberlain, nu degeaba e englez! Nu fără scop s-a rezervat la sfârșit. Ia puțin muștar pe o linguriță. Ridică coada pisicii și depune muștarul pe orificiul ei anal. Impunător el spune: „Priviți, onorați co-europeni! Domnișoara pisică își linge anusul și înghite muștarul!”

Dovada e făcută: Anglia are monopolul inteligenței. Concluzia: în ce constă inteligența în politică? Ea constă în două lucruri, care separate sunt „puțin”, dar împreună sunt „totul”. Primul: să observi cu atenție și precizie! Al doilea: să raționalizezi după legile logicii. Secretul inteligenței: observațiile raționale, logice, gândite…”

Dl Mihai Doina, a căutat să prezinte în cadrul ședinței de astăzi ceva inedit și a reușit. Anecdotele care vizează „Epoca de Aur” pentru tineri sunt informații, iar pentru cei mai puțin tineri sunt amintiri. Testul din a treia anecdotă a generat zâmbete, iar materialul prezentat astăzi a fost etichetat: altă fațetă a istoriei, anecdotică sau haz de necaz. Îi mulțumim dlui Doina și îl așteptăm cu noi materiale.

„Dl Doina ne-a prezentat, sub formă de informare, câteva momente anecdotice din epoca Ceaușescu. Îl așteptăm și cu alte materiale.” (Dumitru Hangu)

„Lectorul de serviciu, Mihai Doina, ne-a prezentat astăzi în cadrul ședinței Cenaclului Alexandru Sihleanu câteva creații literare scurte pe care d-lui le-a inclus în geniul epic și fiind anecdote. Anecdota, ca și alte specii literare, atât a genului epic cât și a genului liric, critică prin conținutul lor trăsături negative ale unor comportamente, evenimente etc. Momentele pe care le-a prelucrat autorul în aceste mici povestioare cu caracter istoric sunt inspirate din perioada comunistă. În anecdota „Profeția pisicii” autorul scoate în relief inteligența dintre trei politicieni din trei țări diferite ale Europei. În final, din felul cum a decurs experimentul folosit de cei trei, s-a descoperit că englezul este cel mai inteligent. Din povestioara „Aplaudatorii din Epoca de Aur” desprindem faptul pe care îl cunoaștem cei care am trăit în acea epocă, toți intelectualii ce se aflau în funcții de răspundere erau obligați să respecte în activitățile lor directivele PCR și ai conducătorilor lui. De asemenea și în a treia povestioară lectorul de astăzi își reamintește, cu dezamăgire, faptul că pe lângă activitatea frumoasă pe care armata română o avea în interesul poporului român, acele cuvântări ce durau ore, oboseau, plictiseau auditoriul, deoarece de multe ori se repetau aceleași idei, fapt ce marele nostru conducător nu sesiza. Totdeauna critica și autocritica au fost mijloace de îndreptare a caracterului uman. Felicitări!” (Aneta Țâru Pioară)

„Aceste anecdote prezentate de dl Doina critică însușirile negative ale unor personalități sau defectele unei epoci. Aceste anecdote pot fi educative și informative pentru tinerii care nu au trăit în epoca respectivă. Mulțumesc dlui lector de serviciu și îl felicit că a abordat acest gen literar.” (Ana Sterescu)

„Lectorul de serviciu, de astăzi, prin materialul prezentat s-a documentat și a scos în evidență câteva aspecte anecdotice care au creat o atmosferă plăcută. Cu privire la sistemul comunist, îl citez pe Petre Țuțea: „Ceaușescu a scos România din Evul Mediu, de la lumina lumânării, la lumina electrică, de la carul cu boi, la întreprinderi producătoare de automobile, camioane, tractoare, locomotive și avioane…”, iar conducerea de astăzi, în cei treizeci și ceva de ani, a închis școli, spitale, a distrus industria, a distrus agricultura. Îi mulțumesc dlui Doina pentru materialul prezentat.” (Costică Drîstaru)

„Lectorul de astăzi a făcut o prezentare, tip evocare, a vremurilor trecute, caracterizate prin realizări, dar și multe neîmpliniri. Lucrarea este o antiteză, lectorul punând față în față atât partea dureroasă din „Epoca de Aur”, cât și străduința de a supraviețui, prin evitarea conflictelor directe. Nemulțumirile acelei epoci au fost adesea exprimate prin anecdote, fabule și prin ocolirea directă a sensului propriu al faptelor suportate de către cetățeni. Multe activități erau formale, exprimând forme fără fond, din necesitatea de a nu intra în conflict cu regimul totalitar. Felicit pe dl Doina și îl mai așteptăm la cenaclu cu alte creații!” (Georgeta Iuga)

„Anecdotele dlui Doina mi-au plăcut și regret epoca de atunci în care se construiau fabrici din care oamenii ieșeau la pensie. Nouă, tinerilor, ne arată ceea ce a fost atunci și nu trebuie să uităm „Epoca de Aur”. (Pisica de rasă) Așa pisică vezi mai rar./ Oare mănâncă muștar?/ Nu oricare, cea de-aici,/ E rasa maidanovici.” (Nicolae Constantinescu)

„Lectorul de astăzi a prezentat anecdote cuprinzătoare ale unor situații deopotrivă comice și tragice trăite de poporul român în timpul „Epocii de Aur”. De-a lungul mai multor ani, cetățenii acestei țări au îndurat restricții în exprimarea gândurilor proprii, dacă acestea nu erau în concordanță cu regimul totalitar impus. Umorul practicat de acest popor a fost metoda de a face haz de necaz pentru a putea merge înainte. Felicitări, dlui Doina!” (Floarea Frățilă)

Sâmbătă, 11 februarie, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi dna Aneta Țâru Pioară. Vă așteptăm, cu drag!