ÎNAPOI

SĂ CĂUTĂM, PE CÂT POSIBIL, SĂ CULTIVĂM FRUMOSUL ÎN TOATE DOMENIILE VIEȚII

de Vasile GHINEA
Sâmbătă, 03 mai, †) Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra, ședința Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat cu momentul in memoriam celor plecați dintre noi: Gheorghe Șaramet, Grigore Radu Stănescu, Florea Costache, Ștefan Șerbănescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matincă Costea, Smarandache (Manea) Agheană, George Anghel. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Dl prof. Mihail Constantinescu a lecturat la momentul in memoriam: „(Odă divinului dar – gingașelor noastre doamne și domnișoare cu metanie de gând, mâine, 4 mai, duminica Mironosițelor) Lumină, vis și împliniri/ Când cerul sfânt ni s-a deschis,/ La ceasul sfintei întocmiri,/ Cu cheia raiului promis.// Eternul țel spre nemuriri/ Prin harnic ritm înaintând,/ Un edificiu răspândind,/ Sclipiri de aur și argint.// Cerescul nimb din veșnicii/ Gingaș și meșter ancorând/ La țărmul marii poezii/ În ecuație de gând.// Muguri de cântec și culori/ Prinos, scânteie și cuvânt/ Când Domnul blândei omeniri/ Minunea dorului Său Sfânt.//Licăr de fapte și de gând/ Prin harul Domnului cel Sfânt/ În zori de ziuă aurind/ Gingașă floare pe pământ.// Potir de stea sub cer de azur/ Izvoditor de gingaș rod/ Ce prinde limpede contur/ Pe râul vieții trainic pod.// Răsad de vorbă și de dor/ De Dumnezeul Sfânt trimis/ Să înflorești în Mărțișor/ Ca-ntr-o grădină un cais.”
A continuat cu poezia Mă numesc Gogu Stamate, autor Matincă Costea: „Mă numesc Gogu Stamate/ Din comuna Dumitrești,/ Băiat vesel și simpatic/ Te bucuri când mă privești./ Fratele meu cel mai mare/ Cu serviciul la oraș/ Mi-a trimis printr-un prieten/ De urgență un răvaș./ Săptămâna viitoare/ Vino frate pe la mine!/ Avem bal, bufet, surprize/ Și sper să petrecem bine./ Ce e drept, am fost adesea/ În oraș la târguieli/ Ori duminica la piață/ Cu diverse socoteli./ L-am vizitat des pe George/ Că-s băiat dintr-o bucată/ Am fost la filme, la teatru,/ Însă la bal, niciodată./ Nu încape îndoială,/ Pentru că m-a invitat/ Sâmbătă voi fi acolo/ Și așa s-a întâmplat!/ Ei, la bal, văzui frate,/ Fete… care mai de care/ Jumulite-n cap, pleșuve/ Sau cu coamă pe spinare,/ Iar unii flăcăi, sărmanii/ N-aveau straiele complete/ Erau, din economie,/ Presărate cu defecte./ Pantaloni fără manșete,/ Haine fără guler, zău./ Aveau, în schimb cioc și plete/ Să nu simtă frigul rău./ Orchestra-ncepu să zică…/ Invitai la dans o fată/ Cu niște gheare de tigru/ Și sprânceana deplasată./ O cuprinsei după mine/ Ca la noi, la Dumitrești./ Ea se trase la un metru/ Jucând solo. Să-nebunești!/ Când vezi, bre, una ca asta/ Cum poți răbda să nu zici:/ Dacă joci singură, frate,/ Eu ce mai caut aici?/ Stam pironit la distanță/ Cu ochii holbați la ea,/ Da, deodată, ea îmi strigă/ În ureche… eha, eha, eha!/ M-am făcut galben ca ceara/ Rămânând sleit, tablou;/ Ce mai… zic, să știi că asta,/ Precis crede că sunt bou!/ Mi-am pierdut orice răbdare,/ Pe loc m-am înfuriat,/ Dar se schimbă melodia/ Și-am amuțit imediat./ Fiindcă observai că fata/ Tremura biata de frică/ Se lăsa în jos pe stângul,/ Dar văzui că se ridică./ Tremura din cap, din umeri,/ Din picioare, din bărbie,/ Nu încape îndoială/ Să știi că-i paralizie! A cuprins-o-n seara asta/ S-o fi speriat de mine/ Că-s de temut la mânie/ Aoleu! Să nu leșine…/ – Vă e rău? Spuneți degrabă?/ Nu mă faceți să insist!/ Ea-mi răspunse-n dată: Tuist!/ – Aha! Așa se numește?/ Asta-i boală cu bucluc!/ Dacă n-o tratați din vreme/ Vă duce la balamuc!/ Ea era obișnuită, că o apuca mereu…/ După bal, cu greutate,/ Abia mi-am revenit./ Mă duc să dansez, măi frate,/ Tot la noi la Dumitrești/ Tangou, horă, vals ori sârbă/ Că aici înnebunești!”
A urmat lectorul de serviciu dna Georgeta Iuga, cu un grupaj de cugetări și catrene (cu pretenția de epigrame). Vă ofer lectura:
Cugetări:
„1) Pe cine înveți să vorbească te învață tăcerea.
2) Prostul se împăunează cu ce fură din ideile altora.
3) Ranchiuna este cancerul sufletului la cei ce nu suportă succesul altora.
4) Răutatea te face neom.
5) Prostia nu obosește niciodată.
6) Chiar de ești om învățat, bunul simț n-ai exersat!
7) Răutatea și prostia strică prietenia.
😎 Pentru unii oboseala este scuza cu care cred că maschează neștiința.
9) Toți greșim, dar când perseverezi în greșeală, dai de prostie.
10) Nu te rușina de ceea ce nu știi, ci de ceea ce refuzi să înveți.
11) Omul bun se recunoaște după atitudine, când nu are nimic material de câștigat.
12) Când te bucuri, omul rău încearcă să te doboare cu minciuna.
13) Mai degrabă lasă să se creadă că are Alzheimer, decât să recunoască adevărul.
14) Dacă vrei dușmani siguri, încearcă să-ți corectezi prietenii și rudele.
15) Cine nu te poate doborî singur, își cheamă ajutoare de aceeași valoare.
16) Când Dumnezeu e cu tine, nicio armată de răuvoitori nu te poate răpune.
17) Fiecare crede despre ceilalți că sunt asemenea cu el / ea, dar viața îi dă lecții.
18) Noi, oamenii, arătăm la fel ca înfățișare, dar Doamne ferește să vezi ce constați la interioare.
19) Ai căzut, te-ai ridicat, dar nu uita să mulțumești Celui ce te-a ajutat (Dumnezeu).
20) Nu ți-s prieteni cei ce te cred prost de bun.
Catrene:
(Unora – ce caută scuze în vârsta înaintată) Nu condamnați atât o vârstă,/ Că nu-i de vină ea săraca,/ Hormonii i-au determinat,/ Să nimerească, iar băltoaca!
(Vârste în etape) Când ești tânăr și ești dulce,/ Nu ai minte, așa se zice,/ Dar când ajungi în etate,/ Tinerii te dau de-o parte!
(Sfaturi) Sfaturile din bătrâni/ Prind la oamenii cei buni!/ Pentru tineri au valoare/ Inteligențele artificiale!
(Moda) Moda vine, moda trece,/ Clasicul mereu întrece!/ Munca și talentul mare/ Îi dau omului valoare!
(Părinți repetenți) Sănătate, demnitate,/ Fie de părinți predate!/ Fără ele, ai lor copii,/ N-au în viață temelii!
(Perspective) Ne pleacă doctorii din țară,/ Profesorii sunt de ocară…/ Noi vom ajunge într-o zi/ Prin țări străine a-i plăti!
(De-ale țării) Din țară fără datorii/ Azi vorbim singuri pe câmpii,/ Căci prețurile ne omoară/ Și împrumuturile zboară!
(Bugetul țării) Pentru pensionari nu-s bani,/ Nici pentru mame, de mulți ani,/ Dar pensii speciale cresc,/ Castelele se înmulțesc…”
Lectorul de astăzi, dna Georgeta Iuga dovedește spirit de observație a vieții sociale și o sensibilitate epică cultivată. Felicitări! Sănătate și spor la scris! O așteptăm la o nouă lectură!
Subliniez implicarea dlui prof. Mihail Constantinescu în pomenirea, de câte ori are ocazia, a celor care au contribuit la susținerea culturii Râmnicului Sărat și promovarea Cenaclului literar Alexandru Sihleanu, și care nu mai sunt printre noi. Dumnezeu să-i odihnească în pace! Mulțumiri, dle Constantinescu!
„Am audiat cu plăcere și interes cugetările colegei noastre de cenaclu Iuga Georgeta și le-am considerat ca niște luminițe, ca niște lampioane care luminează cerul aproape întunecat al cenușiei noastre existențe. Consider necesar că mai trebuie și să ne amuzăm, este nevoie de umor sănătos și intens precum rezultă din lectura dnei Georgeta Iuga. Aceste cugetări sunt generalizări ale adevărurilor vieții. Un viu interes stârnesc și catrenele care premerg spre epigramă, unele foarte reușite. Ca om de litere, care mă ocup de genul poetic scurt, apreciez ca foarte bine venit acest demers. Felicitări!” (Mihail Constantinescu)
„L-am ascultat pe dl prof. Constantinescu la momentul in memoriam și ne aducem aminte cu nostalgie de Matincă Costea.
Referitor la lectorul de serviciu, am ascultat-o cu interes pe dna Iuga, o doamnă modestă la prima vedere, dar cu mare încărcătură spirituală. Am urmărit și poeziile lecturate cu altă ocazie, care la fel demonstrează că spiritualitatea dânsei este la zi. Astăzi ne-a impresionat cu mesajele prezentate care sunt foarte reale și la curent cu viața socială. Îi doresc succes în creație și sănătate în viața de zi cu zi!” (Costică Drîstaru)
„Ca de obicei, profesorul nostru vrăjitor, scoate din alambicul poeziilor exemple frumoase. Dl Constantinescu are un talent în plus, putând fi un bun actor. Apelând la cei care au dispărut, la creațiile lor, ne amintește de fiecare dată să nu-i uităm. Cred că dispăruții îi mulțumesc.
Referitor la dna Iuga, o să spun așa: o știu pe dumneaei ca fiind o măiastră a creației poetice. Poeziile sale sunt deosebite și pline de substanță.
Astăzi doamna își ia un respiro și ne încântă cu mai multe creații de altă factură. Adunând și acesta este talentul dumneaei, din viața de zi cu zi întâmplările neplăcute, reușește să le expună în niște cugetări personale. Nu știu să le mai fi întâlnit, nici la celebrii autori, cum a fost Schopenhauer. Toate sunt ca niște insecte prinse în insectarul criticilor dumneaei, apoi dna Iuga trece ușor la dragostea dintâi, poezia, în catrene interesante, în care se amestecă întâmplări din viață, plăcute și mai puțin plăcute. Asta mă face să ajung la concluzia că dna Iuga este un observator atent a zilelor noastre. Unei astfel de autoare eu nu pot să-i recomand nimic în plus. Talentul dumneaei este mai mult decât m-aș aștepta. Mulțumesc doamnă!” (Dan Zanfirescu)
„Voi fi puțin împotriva celor comunicate și prezentate de colegii mei, referitor la materialul prezentat de lectorul de serviciu de astăzi. Acest material îl consider un strigăt de revoltă.
Unii dintre cei contemporani nouă, preferă să trăiască viața ca un dolce far niente, alții își pun întrebări, alții își pun întrebări și dau și răspunsuri. Adevărul este că Occidentul s-a depărtat foarte mult de Orient prin tradiții.
Conform gândirii indiene, trăim acum epoca Kali Iuga. Conform acestei perioade, răul este cel care domnește asupra pământului și binele cu greu îi face față. Este o perioadă când banul este considerat bogăție și nu adevărata bogăție, care este spiritualitatea. Este o perioadă când minciuna caută să acopere adevărul, iar relele moravuri ale oamenilor își găsesc o scuză.
Este tocmai ceea ce lectorul de astăzi scoate în evidență prin cele prezentate. Este un lucru necesar a scoate în lumină răul din noi, a încerca să ne modificăm în spirit și comportament, și este tocmai ceea ce lectorul de astăzi a dorit să facă.” (Mircea Mocanu)
„O felicit pe dna Iuga pentru materialul prezentat astăzi la ora de lectură, frumoasele cugetări și catrene. O felicit li îi doresc succes la scris!” (Floarea Frățilă)
Sâmbătă, 10 mai, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi dl Mircea Mocanu. Hristos a Înviat! O săptămână frumoasă și spor la scris! Vă așteptăm, cu drag!
Facebook