de Vasile GHINEA
Sâmbătă, 24 mai, Sf. Cuv. Simeon cel din Muntele Minunat, ședința Cenaclului literar Alexandru Sihleanu de la Centrul Cultural Florica Cristoforeanu din Râmnicu Sărat a debutat cu momentul in memoriam celor plecați dintre noi: Gheorghe Șaramet, Grigore Radu Stănescu, Florea Costache, Ștefan Șerbănescu, Mihai Voicu, Mircea. V. Homescu, Matincă Costea, Smarandache (Manea) Agheană, George Anghel. Dumnezeu să-i odihnească în pace!
De la Năvodari, dna Safta Leaută a trimis pentru momentul in memoriam două epigrame:
„(Moartea te găsește oriunde) Plecă vesel la votare/ Fără nicio vină./ Muri fără lumânare/ Cu ștampila-n mână.
(Pleci, dar nu știi dacă te mai întorci) S-a dus încrezător la vot/ De dimineață, nea Mantea,/ Dar s-a întors acasă mort,/ Fiindcă avea listă și moartea.”
A urmat lectorul de serviciu, dl Mihai Doina, cu un articol intitulat Povestea EROULUI NECUNOSCUT – Momente din istoria Mormântului Eroului Necunoscut. (Din motive de sănătate dl Mihai Doina nu a fost prezent. Îi urăm multă sănătate! Eseul a fost citit de Vasile Ghinea.) Vă ofer lectura:
„În fiecare an, la ÎNĂLȚAREA DOMNULUI, a intrat în tradiție ca să aducem un prinos (cinstire adâncă, de recunoștință) eroilor neamului, care s-au jertfit pentru apărarea pământului strămoșesc. Toți eroii patriei, care s-au jertfit pentru binele poporului și pentru apărarea țării noastre și-au înălțat sufletele la ceruri! Eroismul lor este dovada dragostei pentru Patrie!
Ideea unui simbol al eroismului național a izvorât din dorința de a-i face nepieritori pe cei care s-au jertfit în Primul Război Mondial și are punctul de plecare în Belgia.
Prin hotărârea Parlamentului francez din 1920, soldatul erou necunoscut francez din Primul Război Mondial a fost înmormântat la 28 ianuarie 1921 sub ARCUL DE TRIUMF. La 22 octombrie 1922 Parlamentul francez declara ziua desemnării Soldatului Necunoscut francez ca sărbătoare națională.
Coincidență: în Anglia avea loc o ceremonie identică, de înhumare a simbolului eroismului englez, adus de pe frontul franco-belgian și înmormântat în CATEDRALA WESTMINSTER.
Exemplul acestor țări a fost urmat de Portugalia, Italia și SUA.
În anul 1921, sub impulsul tradiției occidentale… și în România s-a adoptat ideea alegerii unui erou necunoscut, ca simbol unic de omagiere a jertfei și eroismului național. Pentru aceasta a fost constituit, sub președinția generalului Gorski – sub șef al M. St M. și Secretar General al M.Ap.N. – un comitet care avea drept sarcină studierea chestiunii aducerii Eroului Necunoscut, precizându-se încă de atunci ca Mărășeștii – locul grelelor lupte din vara anului 1917 – să fie locația de desemnare a eroului necunoscut.
M.Ap.N. a cerut Societății „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” – fosta denumire a actualei „Asociații CULTUL EROILOR – studierea urgentă și alegerea unui Erou Necunoscut. În baza Decretului –Lege din 22 aprilie 1920 s-a hotărât ca serbarea anuală pentru comemorarea eroilor căzuți în război să se facă în ziua ÎNĂLȚĂRII DOMNULUI IISUS HRISTOS, care a fost decretată ca Sărbătoare Națională. M.Ap.N., împreună cu ceilalți factori responsabili ai țării, prin programul dat publicității la 11 mai 1923, hotărau ca data desfășurării funeraliilor naționale să fie 14-17 mai 1923, iar în privința locului înhumării Eroului Necunoscut să fie pe terasa „CUZA VODĂ” din fața Muzeului Militar Național, amplasat în „Parcul Carol”.
Pentru stabilirea Eroului Necunoscut se preciza alegerea acestuia dintre cele 10 sicrie aduse de la Mărășești, câte unul din toate locurile din țară unde luptele au fost mai crâncene: RAȘOVIȚA (jud. Gorj), BĂLĂRIA (jud. Vlașca), AZUGA (jud. Prahova), TOPRAISAR (jud. Constanța), MĂRĂȘEȘTI, MĂRĂȘTI, OITUZ și TG. OCNA (jud. Bacău), CHIȘINĂU (Basarabia) și CIUCEA (jud. Cojocna, de pe frontul transilvănean).
În scopul desemnării Eroului Necunoscut au fost făcute sondaje în liceele militare din Iași, Craiova, Chișinău și Mănăstirea Dealu; a fost ales dintre orfanii de război, cel mai bun elev, în persoana elevului AMILCAR SĂNDULESCU din clasa I-a a Liceului Militar „D.A.STURDZA” din Craiova, născut la 20 februarie 1911, fiind al treilea copil al familiei învățătorului mort pe front, CONSTANTIN SĂNDULESCU.
La data de 14 mai 1923, după încheierea TE DEUM – ului religios în Biserica „BUNA VESTIRE” din Mărășești, elevul AMILCAR a ales Eroul Necunoscut, apropiindu-se în dreptul sicriului nr. 4, pe care a pus mâna, exprimându-se prin cuvintele: „Acesta este tatăl meu”. Îngenunchind, s-a rugat: „Doamne, Dumnezeul meu, ai în pază pe toți eroii neamului și pe tatăl meu (CTIN SĂNDULESCU)”.
La solemnitate au participat: ministrul de război Gh. MĂRDĂRESCU, I.P. Sfinția Sa – PIMEN – Mitropolitul Moldovei, NICULESCU – Episcopul de Roman și TECULESCU – Episcopul Militar de Alba Iulia. Lor li s-au mai adăugat generali, ofițeri, soldați, prefecții de Putna, Tecuci și Bacău, deputatul FLOREA EFTIMESCU, ș. a.
Osemintele ostașilor necunoscuți au fost înhumate în Cimitirul din Mărășești. Spre seară, cortegiul alcătuit din întreaga asistență, a condus sicriul Eroului Necunoscut la stația Mărășești, într-o trăsură trasă de șase cai.
În dimineața zilei de 15 mai 1923, ora 7:00, trenul-cortegiu purtând vagonul-platformă cu sicriul Eroului Necunoscut, acoperit cu tricolorul țării, încadrat de două platforme pline cu coroane de flori, a fost tras în fața peronului stației Mărășești. Cetățenii și școlarii din localitate au depus flori proaspete. Episcopul militar TECULESCU, împreună cu prefectul GEORGESCU și cu diaconul ZAMFIRESCU au oficiat slujba religioasă. Fanfara Regimentului de Infanterie din Focșani a intonat marșul „Pentru General” (imnul țării din acel an) și trenul a pornit spre București. În garnitura trenului au fost incluse și vagoanele necesare gărzilor de onoare ale drapelelor și a sicriului, precum și vagoane necesare clerului, ofițerilor și soldaților care însoțeau Eroul Necunoscut. Trenul mortuar a oprit în fiecare stație de pe traseu, poposind mai multe minute în stațiile principale, unde s-au oficiat slujbe religioase și s-au depus coroane de flori, fără a mai ține cuvântări: Focșani (25 minute), Râmnicu Sărat (25′), Buzău (25′), Ploiești (55′). Garnitura a ajuns la București, la ora 16:00, fiind întâmpinată, într-o atmosferă de mare sărbătoare, de către autorități, cler, elevi, invalizi, orfani, văduve de război, gărzi de onoare.
Sicriul a fost depus la Biserica „Mihai Vodă” (situată pe dealul cu același nume), pentru pelerinajul publicului pe întreaga durată a zilei de 16 mai.
În ziua de 17 mai 1923, fiind ziua ÎNĂLȚĂRII DOMNULUI IISUS HRISTOS, pe întreg teritoriul țării se serba Ziua Eroilor. Dis-de-dimineață un public numeros a umplut străzile capitalei, îndreptându-se către Biserica „Mihai Vodă”, pentru a însoți cortegiul cu Eroul Necunoscut spre locul de veci din Parcul „Carol I”. După slujba religioasă, oficiată de Episcopul Militar TECULESCU, împreună cu alți preoți și finalizată cu „Veșnica Pomenire”, sicriul cu osemintele Eroului Necunoscut, purtat de Cavaleri ai Ordinului „Mihai Viteazul”, care îl coborâseră din tren în Gara de Nord (lt. col infanterist Marinescu, lt. Col artilerist Ionel Dragalina, mr. de cavalerie Niculescu și cpt. de vânători de munte Anton Teodorescu, având în spate patru plutonieri decorați cu Medalia „VIRTUTEA MILITARĂ” clasa I) a fost așezat pe afetul de tun ce aștepta la ieșirea din biserică, împodobit cu flori și învăluit în tricolor. Concomitent trupele au dat onorul, iar muzica a intonat „IMNUL SACRU” (prima denumire a „Imnului Eroilor”). Cortegiul s-a deplasat spre Parcul „Carol I”. În întâmpinarea Eroului Necunoscut au sosit Regele Ferdinand, însoțit de întreaga familie. Regele l-a salutat cu „buzduganul” dăruit de locuitorii capitalei, timp în care Regina s-a închinat privind coșciugul, cu ochii înlăcrimați. În acordurile corului de elevi de la Seminarul „Nifon”, ceremonia religioasă din parc a fost susținută de Mitropolitul MIRON CRISTEA (patriarh după 1926) și de Mitropolitul Moldovei – Pimen, înconjurați de Episcopul TRITEANU de Roman, Episcopul ILARIE TEODORESCU al Constanței, Episcopul Militar JUSTIN TECULESCU și de un numeros cler.
La sfârșitul slujbei Regele Ferdinand a rostit un memorabil discurs, impresionând profund asistența: „Cu cununi de laur erau întâmpinați, în vechime, biruitorii sub arcuri de triumf și tot cu cununi de laur (dafin, cu frunzele mereu verzi și lucioase) se încununau eroii, dar și poeții, și oratorii. Cununa de lauri ce-ți aduce Întâiul Rege al României Mari, ție, ostașule fără nume, care întrupezi de acum jertfa sutelor de mii de vieți închinate pe altarul patriei pentru mărirea și unitatea națională, este și cununa biruitorului. Toată suflarea românească, în clipa aceasta își îndreaptă gândurile patriotice spre tine, simbolul jertfei și al vitejiei; toți ochii lăcrimează, toate inimile bat acum pentru cei iubiți ai lor, care, singuri sub cerul lui Dumnezeu și în vitejia luptelor, au închis ochii departe de orice mângâiere. Iar în fața locașului tău de veci, se închină azi, cu adâncă recunoștință, Țara întreagă, căci fără nume fiind, ești al neamului întreg”.
Regele l-a decorat apoi pe Eroul Necunoscut cu Medalia de aur „VIRTUTEA MILITARĂ” clasa I, așezând-o la mijlocul sicriului, între cască și lauri. ION BRĂTIANU, președintele Consiliului de Miniștri, i-a adus omagiul guvernului. În cadrul aceleiași ceremonii, Eroului Necunoscut Român i-au conferit distincții de onoare SUA, FRANȚA, ANGLIA, ITALIA și BELGIA. Clerul bisericesc a oficiat „Veșnica Pomenire”. Au urmat două minute de reculegere: așa s-a procedat pe tot cuprinsul țării, ca un suprem omagiu și adânc respect închinat maselor de anonimi care s-au jertfit pentru o cauză sfântă.
Eroul Necunoscut a fost coborât în mormânt cu ajutorul unor frânghii roșii din mătase de către cai patru Cavaleri ai Ordinului „MIHAI VITEAZUL”, timp în care muzica intona „Imnul Sacru”, iar tunurile (din turnul lui Vlad Țepeș) au tras 101 salve, onorând jertfea supremă a celui ce va simboliza de atunci înainte eroii patriei. S-au depus coroane de flori din partea instituțiilor române și ambasadelor statelor aliate. Ceremonia înhumării Eroului Necunoscut s-a finalizat cu defilarea prin fața mormântului a trupelor, a Regelui și a tuturor oficialităților. Finalul ceremoniei – ora 13:30 – a oferit asistenței un tablou zguduitor prin a sa înduioșare: o văduvă însoțită de cele trei fiice orfane de război s-au apropiat de groapă și au depus flori pe mormântul Eroului Necunoscut, îngenunchind, plângându-și soțul și tatăl, înlăcrimând ochii asistenței.
La sfârșitul solemnității rămânea în Parcul „Carol I”, (redenumit „Parcul Libertății” în perioada 1950 – 1990), Monumentul Eroului Necunoscut, la început un mormânt simplu, acoperit cu o placă din beton, deasupra căreia i-a fost așezată, provizoriu, o placă din ipsos cu epitaful: AICI DOARME FERICIT ÎNTRU DOMNUL OSTAȘUL NECUNOSCUT, SĂVÂRȘIT DIN VIAȚĂ ÎN JERTFA PENTRU UNITATEA NEAMULUI ROMÂNESC. PE OASELE LUI ODIHNEȘTE PĂMÂNTUL ROMÂNIEI ÎNTREGITE, 1916 – 1919.
Elevul AMILCAR SĂNDULESCU, „fiul” Eroului Necunoscut, a terminat anul școlar ca șef al clasei și având gradul de elev fruntaș. Conducerea Liceului „D.A.STURDZA” l-a recompensat cu un sejur la Marea Neagră, trimițându-l în Stațiunea Techirghiol.
Spre profundul regret al celor care l-au cunoscut, Amilcar Săndulescu s-a înecat în Lacul Techirghiol, în după-amiaza zilei de 28 iulie 1923 (după 2 luni și 11 zile de la ceremonialul înhumării Eroului Necunoscut). La miezul nopții valurile l-au aruncat pe mal. A fost înmormântat, cu mare durere, în Cimitirul Sinești din Craiova.
Simbolul eroismului național, Eroul Necunoscut, a fost strămutat la Mărășești la data de 22 decembrie 1958. Pe 26 octombrie 1991 Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I.
La 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Eroului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului (fosta clădire a Muzeului Militar Național).”
Trebuie subliniată intenția lectorului de astăzi, dl col. Mihai Doina, de a fi, în articolul lecturat, cât mai aproape de realitate, de a prezenta cu lux de amănunte Povestea EROULUI NECUNOSCUT – Momente din istoria Mormântului Eroului. Felicitări! Îi dorim sănătate și îl așteptăm cu noi materiale despre tradiții și momente din istoria țării.
„Lectorul de astăzi, dl col. Mihai Doina, ne-a prezentat un bogat material referitor la istoria Eroului Necunoscut din România, dar și originea occidentală a acestui concept. Personajul cunoscut sub denumirea de Erou Necunoscut este prezent în aproape toate mitologiile naționale ale popoarelor europene.
Ca membru al Asociației Naționale Cultul Eroilor, dar și ca militar, dl Doina a reușit cu succes să aducă un elogiu binevenit în această zi aflată între două date importante: 17 mai – Ziua Eroului Necunoscut și Înălțarea Domnului-29 mai.
Îl felicit, îi doresc sănătate și îl apreciez pentru faptul că este dornic să se informeze și pentru stilul dumnealui meticulos!” (Cristi Rusin)
„Este interesant materialul și evocarea Eroului Necunoscut, și implicit a eroilor neamului. Cu mare regret am constatat că cimitirul eroilor din Primul Război Mondial din Râmnicu Sărat a fost „vândut”. Dr. Mircea V. Homescu a scris un articol atunci, imediat după ’89, intitulat „Oase de eroi prisosind”. Sănătate tuturor și pace!” (Constantin Ștefănescu)
„Astăzi dl Doina și-a păstrat neștirbită uniforma de mareșal al spiritului românesc, dând dovadă de o disciplină unică a frazei, ideile dânsului mărșăluiesc exemplar salutând drapelul iubirii de națiune și stema marilor eroi ai acestui neam. Cu o voință de fier și cu o inimă de aur, dl Doina păstrează veșnic aprinsă scânteia spiritului mioritic care arde în inima dânsului la fel de puternic ca flacăra Eroului Necunoscut. Îl felicit pe dl Doina și îi doresc numai bine!” (Alexandru Gabriel Dinu)
„Dulce bellum inexpertis – Războiul este dulce pentru cei care nu îl trăiesc. Dl Doina, colonelul nostru, ne prezintă astăzi unul din cele mai bune materiale, documentat cu mult suflet.
Am trăit momentele prezentate în material. Militarul mândru, dl Doina, prezintă date foarte interesante despre înaintașii săi de arme care au căzut pentru România.
Aș fi vrut ca după acest material să aud salvele de tun trase în onoarea eroilor. Vă mulțumesc, dle Doina, grabnică însănătoșire!” (Dan Zanfirescu)
„Ne aflăm în preajma zilei de Înălțarea Domnului, zi sfântă, care a fost desemnată, de ani buni, ca să fie elogiați și eroii neamului, deci este Ziua Eroilor.
Materialul pe care l-am audiat astăzi în cadrul ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu”, este o bună pagină de ziar, care mi-aș dori să apară în „Glas râmnicean.”
Articolul cuprinde informații importante din istoria noastră, a românilor. Semnatarul acestui articol, dl Doina, face vorbire despre faptele de bravură ale eroilor neamului. Este descris aici modul cum s-a făcut transferul Eroului Necunoscut de la București la Mărășești și invers, consemnându-se date reale în acest sens și menționându-se numele multor participanți la acest eveniment național.
Felicit autorul acestui articol și doresc să mai audiem asemenea informații cu caracter istoric.” (Aneta Țâru Dumitreșteanu)
Sâmbătă, 31 mai, începând cu ora 11:00, lectorul de serviciu al ședinței Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi dl Vasile Ghinea. Hristos a Înviat! Hristos s-a Înălțat! O săptămână frumoasă și spor la scris! Vă așteptăm, cu drag!